Toate activitățile
Activitate acasă2 minute de citit3–7 ani7–14 ani

Ce punem în coș

Cumpărăturile de sâmbătă, folosite ca loc de vorbit: ce vedem, ce alegem, ce punem în coș.

Trei copii mici stau împreună și râd.

Ce este și ce nu este

Aceasta este o idee de interacțiune, nu un program de terapie. Un program se stabilește cu un specialist.

Pe scurt

Nu prelungiți cumpărăturile și nu faceți un drum special. Alegeți un singur raion — fructele, de obicei — și pe raionul acela vorbiți. Restul magazinului îl faceți ca de obicei.

Ce faceți

La un singur raion, vă uitați amândoi la același lucru și îl numiți: el arată sau alege, dumneavoastră spuneți ce a ales, el îl pune în coș.

Materiale

  • Coșul de la magazin
  • Ce cumpărați oricum
  • Opțional, dacă are sub șase ani: trei poze făcute cu telefonul acasă, cu ce urmează să luați

Ce spuneți

  • „Ne trebuie mere. Vezi merele?”
  • „Care îl luăm — pe ăsta roșu sau pe ăsta verde?”
    • și țineți amândouă în mână, la vedere
  • „Pune tu în coș. Mărul în coș.”
  • „E rece! Pipăie.”
  • „Ce mai luăm? Uită-te pe listă.”
  • „Ține tu lista și spune-mi ce urmează.”
    • la copiii de școală — el conduce, dumneavoastră împingeți coșul
  • „Alege tu ce luăm de mâncare mâine seară.”
    • o alegere adevărată, din două-trei variante pe care le acceptați oricum
  • La casă: „Punem pe bandă. Mărul, pâinea, laptele.”

Ce nu merge de obicei

  • Magazinul este prea mult: lumină, zgomot, oameni. Pentru mulți copii chiar este. Mergeți la ore goale, faceți drumuri scurte, sau folosiți în loc piața ori aprozarul de la colț.
  • Vrea altceva decât este pe listă și urmează o criză. Se întâmplă în orice familie. Rezolvați-o cum ați rezolva-o oricum; fișa se termină aici și nu este un eșec.
  • Deveniți profesor: „ce culoare are? câte sunt?” Interogatoriul strică. Denumiți și comentați; nu examinați.
  • Se încearcă tot magazinul. Un raion. Când s-a terminat raionul, s-a terminat și partea de vorbit.
  • Vorbiți cu un copil de zece ani ca și cum ar avea trei. Se simte, și se închide. Aceleași cinci minute, dar cu întrebări adevărate și cu decizii care contează: ce luăm, cât costă, ce ne mai trebuie.

Când vă opriți

Când începe să se agite, să se atârne de coș sau să ceară să iasă — atunci terminați cumpărăturile repede și tăcut. Un copil copleșit într-un magazin nu are cum să vorbească despre mere, și nici nu e nevoie. Nu se „mai stă puțin, ca să terminăm ce am început”.

Altceva de încercat