Când copilul meu nu este acceptat la grădiniță
Pentru un părinte, poate fi extrem de dureros să audă: „Nu ne descurcăm cu copilul dumneavoastră.”
Text de Corina Gheorghe
Ce nu face pagina aceasta
Nu vă spunem ce are copilul dumneavoastră și nu vă dăm un chestionar care să producă un rezultat. Un semn descris pe internet nu este un diagnostic, iar un diagnostic nu se dă la distanță.
Dar această situație nu trebuie să devină o etichetă pusă copilului.
Un copil cu cerințe educaționale speciale poate avea nevoie de adaptări, sprijin suplimentar și de o echipă care să înțeleagă dificultățile lui. Uneori, problema nu este că „copilul nu se potrivește grădiniței”, ci că mediul nu este încă pregătit pentru nevoile lui.
Primul pas este să cerem exemple concrete: Ce comportamente apar? În ce situații? Ce a încercat grădinița? Ce funcționează? De ce sprijin are nevoie copilul?
Apoi, împreună cu specialiștii, putem construi strategii care să fie folosite și în mediul educațional.
Copilul nu are nevoie de un loc în care toată lumea să spună că este „perfect”. Are nevoie de un mediu în care dificultățile lui să fie înțelese și în care să existe disponibilitatea de a găsi soluții.
Un diagnostic nu ar trebui să excludă un copil din comunitate. Ar trebui să ne ajute să înțelegem de ce sprijin are nevoie pentru a putea face parte din ea.
CES (cerințe educaționale speciale)
Recunoașterea oficială că un copil are nevoie de sprijin sau de adaptări la școală. Este separată de certificatul de handicap și se obține pe alt traseu, prin serviciul de evaluare din județ.
Vedeți termenul întreg →
