Cum îmi pot susține copilul dacă eu nu mai am resurse?
Un copil cu cerințe educaționale speciale are nevoie de sprijin. Dar și părintele are nevoie de sprijin.
Text de Corina Gheorghe
Ce nu face pagina aceasta
Nu vă spunem ce are copilul dumneavoastră și nu vă dăm un chestionar care să producă un rezultat. Un semn descris pe internet nu este un diagnostic, iar un diagnostic nu se dă la distanță.
Programările, terapiile, evaluările, grădinița sau școala, recomandările specialiștilor și grijile pentru viitor pot ajunge să ocupe aproape tot spațiul vieții de familie.
Și atunci apare vinovăția: „Ar trebui să fac mai mult.”
Dar un părinte epuizat nu poate funcționa la nesfârșit la capacitate maximă.
A avea grijă de tine nu înseamnă că iei ceva de la copil. Înseamnă că îți protejezi resursele pentru a putea rămâne prezent.
Poate însemna să accepți ajutorul unei persoane apropiate, să reduci ceea ce nu este esențial, să îți faci timp pentru odihnă sau să cauți sprijin psihologic atunci când simți că nu mai poți duce singur.
Nu trebuie să fii un părinte perfect. Copilul tău are nevoie de un părinte suficient de prezent, suficient de disponibil și care știe și când să ceară ajutor.
Nu trebuie să fii puternic în fiecare zi. Uneori, cea mai sănătoasă formă de grijă pentru copil începe cu grija față de tine.
ArticolCând copilul meu primește un diagnostic: cum învăț să îl accept?Uneori, cel mai greu moment pentru un părinte nu este diagnosticul în sine, ci ceea ce crede că acel diagnostic înseamnă pentru viitorul copilului său.
ArticolCum le explicați fraților și bunicilorFamilia va reacționa în feluri foarte diferite: unii vor nega, unii vor da sfaturi nesolicitate, unii vor ajuta imediat. Nu trebuie să convingeți pe toată lumea în aceeași conversație.